Priveşte Dumnezeu din Cer

Priveşte Dumnezeu din Cer


Priveşte Dumnezeu din Cer
Să-şi vadă fii pe pământ
Să ştie ce mai fac şi cum trăiesc
De merg pe calea largă ori pe drumul strâmt.

Se uită Dumnezeu cu drag
La oamenii pe care I-a creat
Să vadă de trăiesc în libertate
Ori dacă robi sunt încă la păcat.

Se uită Dumnezeu cu dor
După atâţia fii ce partea şi-au cerut şi au plecat
O!!! ce vor face-n ziua cercetării lor?
De se întorc acasă îi va primi cu drag.

Se uită Dumnezeu înlăcrimat
Câte dureri, necazuri, lipsuri şi nevoi
Ce greu o duc mulţi oameni în păcat
Şi El ar vrea să se-ndure de noi.

Se uită Dumnezeu îndurerat
A dat la moarte chiar pe Fiul pentru noi
Sunt prea puţini cei ce se-ntorc cu drag
Noi rătăcim înfometaţi şi goi.

Se uită Dumnezeu şi mai aşteaptă cu răbdare
Să-i vină fii-acasă de pe larga lumii cale
Şi dacă unul se va-ntoarce azi cu pocăinţă
Va fi iar sărbătoare-n Cer de biruinţă.

De Teodor Groza
21.03.2009
Viseu de Sus