Să ierţi...

Să ierţi...

Să-l ierţi, pe cel ce ţi-a greşit
Oricât ar fi de greu!
Aşa cum şi tu-ai fost iertat
De Bunul Dumnezeu.

Să-ţi ceri iertare când greşeşti,
Oricât ţi-ar fi de greu!
Căci astăzi dacă te smereşti
Pe veci de veci ai să trăieşti
Cu Bunul Dumnezeu.

Să nu zici: „Mi-a greşit prea mult
Ca să-l mai pot ierta”
Aduţi aminte că Hristos
În timp ce sufletul si-l da,
Pe crucea de pe Golgota
În chinuri grele se ruga
Pentru iertarea mea şi-a ta
Bunului Dumnezeu.

Atunci când ierţi, nu pierzi nimic
Ci doar câştigi, te-nbogăţeşti
Dar nu cu lucruri pieritoare
Ci cu virtuţi Dumnezeieşti
Din Bunul Dumnezeu.

Iertând, tu te eliberezi
De-orice lăstar de-amărăciune!
Şi-apoi, cu îndrăzneală poţi
Să vii să ceri prin rugăciune
La Bunul Dumnezeu.

Şi liber faci pe cel greşit,
Tu vei trăi mai împlinit,
Iar el mai fericit.

Teodor Groza Vişeu de Sus 2006-11-07