Zbor de noapte
(la Înviere)
A inceput o luptă pe viață și pe moarte
În încleștare cerul și omul păcătos
Pe muntele Golgota zdrobit și prins în cuie
Uciseră pe Domnul ce se numea Hristos.
L-au răstignit tâlharii pe Cel ce-avea viața
Tot iadul celebrează izbanda ce-au avut,
S-au strâns la sfat cu toții ca să împartă lumea
Stihii și căpetenii la prada toți s-au vrut.
În timp ce îl puseseră în cripta cea de piatră
Iar străjile romane sigiliul și-au pus
În hăul dintre soare și vechea noastră Terra
Dușmanii Lui spuseseră: "S-a zis cu-acest Isus!"
Acum o alta lume avea control, se pare,
O lume nevazută trăită în Șeol
În timp ce ucenicii plângeau într-o odaie
Nălucile în haos se adunară-n stol.
Când noaptea se lăsase cei nevăzuți veniră
Sunt duhuri fără carne ce nu se pot vedea.
Vorbesc o altă limbă, o limba neînțeleasă
Stăpânii din abisuri conduși și ei de-o stea.
Și-n fața-acestei gloate de duhuri și satane
Stă un luceafăr palid cu fața-ntunecată.
Un cap de căpetenii dușman al Lui Mesia
Tunând parcă în noapte cu vorba răspicată.
Urcând pe tron de-argilă se uită cu-ndrăzneală
Văzând luceferi palizi clipind ades din ochi
Vorbește crud în noapte cuvinte de ocară
Și prin șoptiri năluce le sapă la toți gropi.
-Cum credeți voi? Stăpânul se va întoarce iară
Să piardă prin văpaie bucata de pământ?
Ori nu-i de-ajuns ca-ntrânsa mai locuiește-o fiară?
Și-o liniște deplină se-ntinde ca-n mormânt!
Dar deodată fiara șezând pe al ei scaun
În zborul ei de noapte când toți au adormit
Răcnește cu tărie pe sub privirea-i rece:
-"Isus n-o să mai vină! Ah cine v-a mințit?
Aici stăpânul lumii sunt eu și n-o să vină
Acela ce pe cruce chiar eu l-am pironit!
Cum îndrăzniți voi oare supușilor luceferi
Să spuneți niște vorbe când totu-i risipit?
La noi e-acum puterea, cum stați în deznădejde?
Când pe atâția oameni prieteni i-am facut!
Vom face iar război când El va vrea să-nvie
Și-i vom opri puterea cum știți c-am mai făcut!
Și clipă după clipă sosesc duhuri în roiuri
Mai multe decât iarba și frunza la un loc,
Da, ei dețin puterea văzduhului și mării
Dar sufletul de-a pururi nu-l poate arde-n foc!
De-odată însă norii iși luminară fața
Căci pe a lor cărare se cobora de sus
Încununat cu raze și cu mărgăritare
Pășind către mulțime venea pe nori ISUS.
Un fulger lung scânteie pe sub a lui privire
Iar gloria și slava-L-îmbracă fără preget.
Satan încremenește și-ngenunche de groază,
ISUS însă sosește și ridica un deget...
La semnul Său un geamat se-aude-n întuneric
Iar glasul din țărână mai stins ca altădată
Cerșea sfios iertare puterilor divine
Zadarnic însă, stie, puterea-i sfărâmată!
Din degetul lui ISUS ieșea un foc năpraznic
Și semnul Său rămane ca semn al celor sfinți
Căci în aceeași clipă sosește-o gloată mare
Cum nu e-nțelepciune s-o numere în minți.
Veneau de pretutindeni lumini marete-n noapte
Iar locul se lumina ca si in zori de zi
Cat cuprindeai cu ochii in stanga si in dreapta
Ingeri veneau iar locul parea un foc a fi.
ISUS rosti o vorba si vorba Lui strapunge
Grumazul celui care a vrut a-L umili
Caci demonul cunoaste a lui vinovatie
Si Lucifer de-odata la fata se pali...
-Ce vrei sa faci satano?Un glas tuna in noapte
Au nu-ncetezi tu lupta si calea a-Mi stramba?
Acum este momentul ca sa ma port cu tine
Cum te-ai purtat tu-n lume cu ai Mei frati candva
Satan ar vrea sa moara dar moartea nu-l cunoaste
-"Rasplata ta e iadul si chinul cel de veci!"
Rosti din nou isus cu glasul ce-nfioara-
De-acolo niciodata n-ai sa mai poti sa pleci!
Acolo ti-e sortita de-acuma vesnicia
Cu-acei pe care-n lume i-ai castigat viclean,
Pe cand Eu niciodata nu I-am silit cu forta
Pe-ai Mei sa ma urmeze cum tu facusi,satan!
Priveste-acuma gloata si numar-o-nainte
Caci ei sunt verguri sfinte ce nu s-au intinat
Pe ei tu niciodata n-o sa-ti mai pui pecetea,
Puterea mea se-ntinde si-n iadu-ntunecat!
-"Tu esti ISUS?" Racneste Lucifer din tarana,
Caci pe Acela-n lume chiar eu l-am rastignit
Punand calai si slujnici prin pietre sa-l tarasca
Si-n dealul Capatanii chiar eu l-am pironit!
Si daca esti Acela ah unde Ti-e dovada
Pe care tu te sprijini ca esti acelasi Fiu?
Da-mi o dovada vie ca te numesti Mesia!
De ce nu te descoperi cand voi si eu sa stiu?
Satana se gandeste:Acuma e momentul
Ca sa-i intarzii chinul ce mi l-a pregatit.
Dar Cel in glorii sfinte are dovezi cu Sine
Si-arata-a Sale palme ce I le-au gaurit!
De-odata un alt geamat se auzi in noapte
Si Lucifer se vede din nou cazut si-nfrant
Iar el si-ntreaga-i gloata de-ntunecate chipuri
Si-asteapta razbunarea printr-un stiut cuvant.
Caci ultima ispita ce-a vrut sa I-o intinda
A dat-o gres demonul iar groaza l-a-nvrajbit.
Isi vede-acuma soarta si intelege bine
Ca nu are scapare iar focu-i pregatit!
-"Fii blestemata fiara,in iadul de-ntuneric
Sa-ti fie de-acum locul -Isus rosti- Si piei!
Iar focul si pucioasa si viermele de-a pururi
Sa-ti fie rasplatirea cu toti slujbasii tai!
Si fara zabovire,satan batran de zile
Isi cara gloata-n urma si parasi lumina...
In inchisoarea mortii in iadu-aprins de flacari
E dus de un arhanghel sa-si ispaseasca vina.
Sosira-acum la poarta si iadul se deschide
Miroase greu iar focul ii parjoli din prag.
O gloata razvratita intra pe poarta neagra
Caci au iubit pe demon in loc pe Cel mai drag!
Iar poarta se inchide in urma lor cu zgomot
Si ale ei zavoare se trasera cu greu,
Acolo-ncepe chinul si scrasnet si ruina
Acolo merg aceia ce n-au pe D-zeu!
Iar cheile in graba arhanghelul le-aduse
La Cel ce-avea acuma puterea din vecii
Caci El e Suveranul,al Lui e universul
El tine cheia mortii si cheia celor vii.
............................................
SI au trecut trei zile iar lupta se sfarsise
Urma sa invieze sa se-ntrupeze iar.
Ostasii in armura vazura o lumina,
Cazura toti de-odata,pazira in zadar!
A inviat Mesia,Stapanul,Salvatorul
Acel ce a-nvins moartea pe crucea din Calvar!
Acel ce va sa vie pe nori cu mare slava,
Acel ce-a spus odata ca se va-ntoarce iar!
Și-acuma tu prieten ce zăbovești pe cale
Punându-l la-ncercare pe Cel ce te-a creat,
Să nu uiți niciodată puterile-i divine,
ISUS Hristos e Domnul, ISUS a înviat!
Amin George Petre - Chicago
Aug.11.1980 (ian.24.2010)-add