Taina pocaintei

Taina pocaintei

Imbracat cu al hainei slava, dincolo de ce-i afara,
Iata ca mi se arata, tablouri din alta tara.
Privesc cum se-ntorc-napoi, acele vremi de mult apuse,
Si presarate peste veacuri prin grai sau paginile scrise.

Am luat in mina cartea ce mult ma-ncuraja
In clipa-n care iata sa scriu mi se cerea.
Se scutura din file o epoca lasata,
De atatea generatii ce au trait vreodata.

Atent vegheaza firea peste a vietii casa
Dar nu vedea mesajul ce se lasa pe masa.
Iar azi cand noi avem aici o zi aleasa,
Vad totul ca-n oglinda dorind a fi-nteleasa..

--In frunte iata striga un sfant la cer-naltat,
Si ridicat in slava in car de foc odat.
E marele Ilie ce astepta chemarea,
Ce povestea cu Domnul si isi facea lucrarea.

Iar mai in spate vad, un falnic luptator
E David ce de mic a fost biruitor.
Crezand in Dumnezeu, al nostru Creator,
Mai tare a fost in lupte cu Domnul invingator.

Si-n cor saluta harul vremilor din urma,
Multi oameni care iata sunt prinsi in sfanta ruga.
Ei vad cum astazi omul isi face loc in vale,
Dar, nu se mai arata puterea de Rusale.

Din multi avand cinstirea la masa lui Isus
Il vad pe bunul Moise ce din pustiu a scos,
Poporul prin credinta prin harul cel de sus.
Prin stalp de foc si para, spre Canaan l-a dus.

Dar pe acel micut ce mama l-a adus,
De Samuel profetul n-aveti nimic de spus?
De Solomon de Mica de marii carturari,
Ce au crezut in Domnul si au fost in fapte mari.

Ei au urmat Cuvantul prin foc si prin durere,
Cu unica credinta ca-n Domnul e putere.
Crezand mesajul care a trambitat scriptura,
Ca Dumnezeu va face curand intorsatura.

Ei n-au lasat o clipa eterna lor chemare,
Au aratat pe Isus celor din lumea mare.
Nu se vedea-u urma, o slujba ca aceeia
Ca sa vestesti pe Domnul, in marea Galileia.

Spre pasul ce in viata e usa cea de jos,
Pocainta ne arata ce avem aici de dus.
In Isus tu lasi lumea, ce-n zbucium te-a adus
Si nu mai simpti amarul ce-n suflet ti-a fost pus.

Caci te elibereaza prin sfanta Lui putere,
De vorbele sau fapte ce le-ai facut devreme.
Te face sa dai totul marturisind credinta,
Si o stare ce-i placuta va ocupa fiinta.

Cand tu spui despre Isus, lasand -napoi si firea,
Si pofta si pacatul primesti pe veci sfiintirea.
In harul ce te leaga invesmantat de Domnul,
Tu lasi in urma lumea si pocainta va da tonul.

Si-ti simpti atinsa viata de sfanta Lui putere,
Sa il urmezi pe Isus prin foc si prin durere.
Despica sufletul si Duhul si gandirea din cuvant
Taie prin fagaduinta tot ce leaga de pamant.

Pune pace printre oameni, striga de pe inaltimi,
Te zoreste inspre Domnul si produce chiar minuni.
Iti da vesnica viata ce-ai primit-o prin Isus,
Cand ai auzit de Domnul si de cerul cel de sus.

Trage brazde printre dealuri, semanand din plin credinta,
Unde dragostea ajunge e placuta si fiinta,
Te simpti liber de pacate sigilat pe vesnicie,
Hotarit sa-ti dai viata, chiar daca ti-ar cere-o tie.

Caci marturisind pe Isus si credinta cea de sus,
Si tu esti un lucrator impreuna cu Isus.
Te indeamna azi o voce, nu mai sta nepesator,
Vino tu la Domnul Isus si il cheama rugator.

Sa se-ndure de-al tau suflet ce atat l-ai neglijat,
Ca nu-i timp de zabovire, vremea s-a apropiat.
Si va veni Domnul Isus,marele nostru-mparat.
AMIN