Biruinta
Aş vrea să pot purta în piept cu frică şi cu mult respect
Această jertfă ce s-a dat pentru al meu şi al tău păcat.
Jertfa Lui a fost trimisă anume din vechile şi ancestrale ere
Din nebuloase şi din tainice unghere,
Prin raza de iubire înflăcărată
Spre al nost- pămant făcut de El o dată.
Căci de atunci de cand întru inalţime
Era un plan de dus la împlinire.
Şi cand în Carte ni s-a spus că vine,
Lăsînd semnalul prin Dumnezeire
De atunci de cand pămantul a avut
O cale înspre stelele în devenire,
Pe culmea ce era acolo sus
Am fost lucrarea jertfei de mărire.
Şi flacăra care era în torţe
Cuprinsă în adevăr şi în mister,
Prin viaţă şi prin tainicile forţe
Ne lumina cărarea înspre cer.
Era o noapte cand Stăpînitorul,
Dorea să piardă tot ce-i omenesc,
Şi întristat era privind izvorul
Şi tronul harului Dumnezeiesc.
Nu astepta in clipele de farmec
Cand imn de slavă i se aducea,
Din toate creaturile în cantec,
Şi din mărire pentru ce făcea.
Era o clipă mai de jale,
Şi jos văzu un trist tablou,
O vai parcă-şi întoarce faţa
Să nu privească în jurul Său.
Din iureşul mulţimii în miezul de înserare
Pe coastele ieşite din Golgota în cale,
Şi prin aglomerarea de aripi în văzduh
Se oglindea tăcerea acelui plin de duh.
Spre soare El privirea nu şi-a mai aţiintit
Că soarele pălise şi Domnul a murit.
Şi numai adierea petalelor de vant
Îl măngăiau în treacăt pe rane cu a lor cant.
Ce searbădă e clipa ce pierdere divină
UN OM MURI PE CRUCE făr nici un pic de vină.
Un om care prin fapte se dovedea un sfant
Dar care prin putere nu era de pe pămant.
Tu eternă zi din ceruri voi fiinte nenumărate,
N-aţi putut opri jertfirea n-aţi văzut acestea toate?
Nu s-a găsit altă plată pentru un pămant stricat
Care era plin de rele şi atat de vinovat.
Nimenea nu lua povara să o poarte suspinand,
Pentru cine? Pentru un om cu păcate el avand.
Vai ce taine au fos atuncia şi ce clar le prevăzuse
Dumnezeu în nemurire şi în Carte au fost scrise.
Şi acol în sulul cărţii a pecetluit o frază
O-ntrebare pusă-n ceruri, si-un răspuns fără emfază.
Căci cu El în umbra slavei prin nenumărate stele,
Se juca un Fiu ceresc şi asista la toate cele.
Isus ce mai poţi tu spune cand rosteşti acest cuvant,
Numele care aicia n-are seamăn pe pămant.
Isus spune cu tărie dacă-ţi arde în piept iubirea,
Dacă ai ceva divin şi vrei să vină Mesia.
Spune ca şi cetele din cer cand Isus spre tron porneşte,
Să deschidă Cartea Vieţii şi pecetea o găseşte.
Spune ca şi El cu drag,s-a gîndit într-un moment,
Să-şi dea viaţa pentru noi pentru cei de pe pămant
Prin jertfirea minunată să poţi tu înainta
Înspre Tatăl ce te aşteaptă sa-ti dea mîntuirea Sa.
AMIN