Strigatul
Se ridica astazi valul timpului ne-nduplecat
Din marea involburata cu lucrari de alta dat.
Una staruie-n uimire si-a venit sa dea semnal
--Omenire Omenire, cat mai stai plutand pe val?
Ochii nostrii stau sa vada si cerestile ostiri,
Au trecut la ofensiva Dumnezeului din firi.
Cu sunet si zarva mare opintindu-se mereu,
Lumea este zguduita si-a uitat de Dumnezeu.
A uitat sa-si ia tainul cu al fericirii rand,
Daruite de Dumnezeu, ce-a venit pe acest pamant.
Si-ocupati peste masura dau cu toti pe calea larga,
Ne dorind nici cand sa stie, ca-i pierirea lor degraba.
Nu mai vezi in lumea asta decat sabii de otel
Decat lupte si partide si razboaie fel de fel.
Ca sfarsitul e aproape asta stim ca e asa,
Dar cu cat dorim noi pace, tot nu vrem a ne schimba.
Chiar de suferinta-i crunta si omul e vinovat,
Tot nu lasa din mandrie si mai staruie-n pacat.
Si ce multe s-ar mai spune de povara ce-o purtam
Omenire omenire, n-auzi glasul ce-l strigam!
Nu vezi tu ca e aproape ziua revenirii Sale?
Nu te uiti-napoi pe ape, sa-ti vezi urma ta in vale?
Ce te face sa dai mana celui care-i belzebut?
Cand aproape e fantana c-o apa vie de baut?
Cand e langa tine Domnul sa te duca-n ceruri sus,
Tu nu vezi si nu te sperii ca va veni iar Isus!
Va veni acela care o data l-ai alungat,
Si c-o piatra cat de mare in groapa l-ai sigilat.
Va veni sa-ti spuna tie care te ascunzi mereu,
OMENIRE OMENIRE multi merg azi pe drumul tau.
Mai s-apuna veacul asta si sa duca-n sus zburand,
Faptele care o data ne vor scula din mormant,
Si vei vedea ca din tine se vor duce rand pe rand
Si vor sta cu toti in fata, Dumnezeului prea sfant.
De o parte la va zice celora ce l-au iubit,
-- Veniti binecuvintatii Tatalui de mult dorit!
Iar de cealalalta parte, cu durere ii va duce
Sa-si primeasca a lor osanda pentru nepasarea rece.
Pentru c-au avut pe Domnul printre ei atata timp
Dar n-au stat ca sa il vada in lucrarea alergand.
N-au dorit ca sa mai stie care ii era mesajul
Ce avea ca sa le spuna, ca le arata pacatul.
Si ii speria de moarte intalnirea cu Isus,
Ei credeau ca a lor fapte nu se stia acolo sus.
Si multi azi aud mesajul spus de 2 mii de ani
Se ridica si alearga pana sus in Ghetimani.
Omenirea-i zguduita inca de acest Isus
Care a venit se faca o intorsatura jos.
Nu sunt date cu masura darurile pe pamant,
Cine crede in scriptura va primi si Duhul Sfant.
Si in alte fapte alese va umbla har dupa har,
Iar Isus ii va fi frate si nu-i viata in zadar.
Deci sa puneti la o parte lupta pentru ce-i firesc
Ca in joc este iubirea un lucru duhovnicesc.
Crezand, poti primi arvuna si Isus te va iubi
Si cand Domnul va veni te va duce-n vesnicii.
Numai tu sa-l ai pe Domnul, Duhul Sfant cel adorat
Tu nu vezi ca este vremea ce acuma s-a scurtat,
Cand in loc de daruire pentru treburi pamantesti
Ti se cere o sclipire in lucruri duhovnicesti.
O samanta aruncata si indata-s vremi de har,
Cand te cerceteaza Domnul ducand jertfa la altar!
Dar se cere pregatire, sa fi ca un vegheator
Impreuna cu arvuna sa lucrezi pe al Sau ogor.
Si iar valul se coboara si adanca pace lasa,
Peste cei in ascultare VINE DOMNUL O MIREASA!!!!
AMIN