E nevoie de Tine-n cetate
E nevoie de Tine-n cetate, e nevoie de Tine mereu.
N-auzi Doamne un înger cum bate,
E nevoie de Tine-n cetate,e nevoie de Tine mereu.
E nevoie să intri aicia, e nevoie Tu iar să cobori.
Tu vezi Doamne că sunt suferinte,multe gemete şi neputinţe
E nevoie de Tin’să cobori.
Iar azi bate străjerul pe ziduri iar azi sună din trîmbiţa Sa.
E nevoie de Tine-n cetate azi te strigă inimi disperate
Să cobori Isuse să cobori.
E nevoie Isus iar de Tine şi greu e să credem un ceas.
Se pun curmezis negandite o seamă de fapte trăite
Şi dam inapoi pas cu pas.
O vino să dai biruinţa, Stapîne ce în cer ai palat.
Tu greul ne şti şi silinţa măreşte-ne iarăşi credinţa
În Tine o Domn minunat.
De pază ai pus Tu străjerii şi trîmbiţa Ta pentru noi,
Suntem o cetate deschisă spre marea şi vasta ispită,
Ce vrea sa cadem prin nevoi.
O GOARNĂ RĂSUNĂ ÎNTRUNA şi îngerul strigă din ea,
S-adune iar fraţi laolalta şi randuri să stranga îndată,
Că lupta de azi va fi grea.
Şi ştie să vină vicleanul, sa ducem o lupta in doi,
Îmbrăcat cum e obiceiul, în falsă credinţă arhireiul
Stinge credinta din noi.
E nevoie de Tine Isuse, ca să porneşti iarăşi la pas,
Printre cei care stau fără teamă, de mustrare şi frica n-au seamă,
Şi-n lume fac mare popas.
E nevoie de Tine Isuse, la paturi să vi să te- apleci.
Că-s multe dureri sigilate şi suflete stau întristate,
Aşteaptă cand ai să mai treci.
Priveşte acuma poporul apropie harul de noi,
Suntem implantaţi de minciună de duhul din lume ce adună
Pe prinşii ce cad în razboi.
Şi grămădită e astăzi în jale,a inimii soartă amară,
Iar cel ce mai strigă spre Tine se tnguie şi în suspine,
Te cheamă să-l scapi de povară.
E nevoie de Tine Isuse să faci să se ştie că eşti,
Chiar daca nimic nu se vede, inima in Tine se-ncrede,
Şi cunoaştem că Tu ne doreşti.
Şi plangand te aşteaptă mireasa, ce doruri o poartă pe rand,
În cămara ea stă aplecată, cu lacrimi Te vrea totodată,
Să zboare spre cer în curand.
Am mai spune de alte ispite am aminti ce ne doare
Dar Tu le cunoşti o Părinte şi dragostea este fierbinte,
Să laşi iar un ceas de-ndurare.
Cand cerul se închide cu spaimă şi sufletele se înspăimantă,
E poate chiar clipa cea mare şi Isus pe nori El apare
Iar totul în jur se frămantă.
Atunci nu mai poate străjerul să sune şi alarmă să dea.
Dar astăzi cetatea Te cheamă,să-ţi faci al Tău nume de slavă,
Cu toţii să vi noi am vrea.
Numai azi să laşi o Isuse, din puterea minunată
Din dragostea de Dumnezeu, din harul ce-I de felul Tău
Şi pacea Ta adevărată.
Să întăreasă iar poporul, sa se-ntoarca cel căzut,
Şi să scape de ispită orice inimă predată,
Ce în Isus a crezut.
AMIN