E liniste...iar razele de soare, mai strälucesc pe
cerul nemiscat
Privesc atent in jur, si chiar si-n depärtare
Si parcä tot pämintul in somn s-a imbräcat...
Dintre cactusii teposi si iarba cea uscatä
Din vale cätre deal,un drum de tarä deodatä
se desparte;
Ingust si serpuit ca unda unui riu
El sesul il sträbate ce-i galben si pustiu...
Si-acolo unde cerul se prinde cu pämintul
In depärtäri de zäri se vede ca prin ceatä
Un zid ca de cetate;
Miscind printre priviri ca pe intins de ape...
"De voi putea ca drumul sä-l duc pin´ la sfirsit
Sä ajung chiar la cetate, sä intru neoprit
Am sä gäsesc eu hranä si apä ca sä beau;
Si-apoi, din colt in colt, acolo am sä stau"...
Cu fata pämintie si ochii ingropati
Cäzut in praf drumetul descult si insetat
Privind din nou cetatea, i-si face iar curaj
Si sprijinit pe coate, incet el se ridicä
Privind la haina lui murdarä, zdräntuitä...
Porneste agale omul cu pasi greoi de plumb;
Simtind cu vintul arde in pieptul lui de lut
Deodatä,i se pare s-au vede deslusit?!
In ochii lui de cearä,apare-o caravanä in
drumul präfuit...
"Ce väd?!...Este salvare! Aceasta-nseamnä...
apä si mincare"...!!
Cu-n zimbet fericit, strigä spre caravanä
din pieptul lui subit
Si iatä cä se-opreste...venind spre el gräbit
Un tinerel cu haine din inul strälucit!...
-Si unde mergi sträine? Intreabä el duios;
Privind cu multä milä la omul zdrenturos
-Eu vreau pin´la cetate sä ajung de a-si putea
Cä mä gindesc acolo, si hranä si apä voi afla...
-E särbätoare mare a spus gräbit bäiatul
E nunta fiului de rege, cu scumpa lui mireasä...
Punindu-l pe o cämilä pe omul zdrenturos,
L-au dus pin´la cetate läsindu-l apoi jos
Un freamät ca de mare se aude in cetate
Sint cintece de slavä si bucurii, si pace...
Si hotärit deplin, drumetul in cetate inträ
Gindind cä v-a gäsi si hranä si apä de la nuntä
"Ce minunat e totul ! Ce strälucire mare...
Ce haine au nuntasii...dar eu,de ce n-am oare?!
Eu n-am sä stau la masä...am sä ma-scund aici!
Dar, unde oare cä nu-s peteti nici usi...
Am sä mä duc degrab sä schimb eu haina mea
Dar, iatä cä nu este de unde a mai lua...
Nu i-mi mai este foame...nici sete;
Ci...doar fricä!
Cäci iatä vine printul si oare ce-o sä-mi zicä"?
Printul,i-a poftit pe toti la masa mare...
-Dar tu, de ce n-ai loc de ce stai in picioare?
Privindu-l il intreabä:
Tu nu ai hainä albä?... Cum de-ai intrat la särbätoare?!
Sträjeri! Luati-l, legati-l si-afarä aruncati-l!
Si...inchideti usa dupä el ca nimeni sä nu intre!
Cäci iatä incepe nunta de-acuma inainte !!!
Trezit ca dintr-un vis, drumetul atunci a priceput
Sensul ce o are viata pe pämint;
A inteles atunci, dar asta prea tirziu...
Cä viata-i pregätire trecind printru-n pustiu
Iar haina ce-o primise, curatä se cerea...
De a putea la nunta din ceruri a intra!
Ajutä-ne Isus...curatä haina s-o pästräm;
Ca marea bucurie, cu tine-n veci sä o serbäm!!!
AMIN!