O bucurie
O bucurie vesnica nespusa
Eu am primit din partea Sa.
Cand am venit la crucea din Golgota
Si am vazut acolo dragostea.
In nimic asemanare, in toate era rabdare.
In durere un stejar, in lucrare, ca un far.
Cu ochii am ramas surprins,
In clip-n care El s-a stins.
Ca nu erau dacat suspine,
Din piepturi slabe dar senine.
In dragostea de nedescris,
Eu am stiut ce El ne-a zis.
Aratand ca e putere
Intr-o simpla mangaiere,
La o mama disperata,
Ce plangea indurerata
Si o grija ne-nteleasa,
A avut de cei de acasa.
Care nu au stat aproape,
Au fugit pierduti sa scape.
C-au vazut cum Il duceau
Pe Cel care Il iubeau.
Si cu frica au cautat
Si departe au scapat.
Dar eu am stiut ca El
Sa dat ca un simplu Miel,
Sa ne dea noua iertare,
De ce? ca era-n chemare.
Ca era-n lucrarea sfanta,
Pregatit sa fie-nfranta,
Pana cand cu bucurie,
Ne-a dat semn din vesnicie.
Si a coborat domol,
Sa conduca ca un stol,
Pe cei care-L vor urma,
Pana sus la dreapta Sa.
Iar eu, tot cu bucurie,
Am simtit ca o sa vie,
Clipa sa ne intalnim,
Si cu Domnul ca sa fim.
Ca apoi ne vom trezi,
La apus de grijuri mii,
Ca El ni le-a luat pe toate,
Cu o serie de pacate.
Curatind si viata mea,
Asa cum stau in fata Sa.
Si iar mare bucurie,
Am simtit ca o sa vie.
Nici celui ce ma lovea,
Nu l-am ocarat cumva.
Sau celui de suparare,
Ce sageti tragea pe cale.
Ca al Meu iubit Isus,
Asa El mie mi-a spus.
Sa iubesc fara tagada,
Chiar muntii de o sa cada,
Sau de se va termina,
Apa sa iubesc far; ea.
Dar sa nu las bucuria,
Sa-mi fie langa solia,
Care sa o zic mereu,
Unde merg pe drumul meu.
Ca Domnul m-a iubit intai,
Si mi-a stat la capatai,
Cu o vorba de-alinare
Cu drag mi-a dat vindecare,
Ca este gata sa ierte
Ca se-apropie sa ne-astepte,
Langa Stanca de Viata,
Cand Il vom vedea in fata.
Ca azi sa pot spune-oricui,
Ce imi pune vestea-n cui.
Urari de binecuvantare
Si pace pe a lor carare.
Ca stie El Stapanul sfant
Tratamentul ce-n curand
Vom primi in vesnicie,
Plangand sau cu bucurie.
Asa cum ne-am asternut
Si pe Domnul L-am avut.
Amin