Si eu
Doamne in clipele ce-au fost,
Atat de multe peste Tine,
Si eu am vina si un rost rost
Crezand ca fac un mare bine.
Si eu am stat fara habar,
Si rece ca si un ghetar,
Pe fruntea Ta de spini ranita,
Vedeam ca-i vina mea vadita.
Ca sa raman cum imi doream,
Mandria mea imi fauream.
Dar am trecut cu pas grabit,
Si n-am vazut ca m-ai iubit.
Suspinul Tau, cu mult amar,
Iesea din mare-ndurerare,
Dar eu, am ras in chip barbar,
In loc sa Iti dau alinare.
Durerea Ta, in chin de moarte,
Facea ca sa ma trag deoparte,
Ca nu aveam un mod anume
De sentimente foarte bune.
Si pe Golgota in picioare,
Si eu am pus un cui se pare.
Ca am crezut cum auzeam
Cuprins de val, ma adanceam.
Nu pot acuma, nici un pic,
Sa aduc scuze, ce sa zic.?
De sangele ce s-a varsat,
Si eu am ras si am strigat.
Dar am vazut si fapta grea,
Si ce s-a zis in fata Ta.
Ca Tu ai suferit asa,
Ca sa-mi aduci alvarea mea..
Nu-ntelegeam iubirea Ta,
Si crucea, care Tu ai dus.
Un plan din cer si-n partea mea,
Tu ai avut mereu Isus.
Iar eu, acuma ma inchin
Cu lacrimi grele pe obraz,
Si zic, ca sunt un pacatos,
O iarta-ma Isus Cristos.
De toate ce Te-am suparat,
Si de pacate-nconjurat,
Doresc sa fiu eu curatit,
In sangele ce s-a jertfit.
Si eu in tara Ta sa stau,
Ca sa Te vad Isuse vreau.
Si sa raman o vesnicie,
Prin jertfa Ta sa-mi dai si mie,
Al mantuirii dar de sus,
Ce l-ai adus dulce Isus,
De la Parintele suprem,
Prin dragostea ce imi asterni.
Amin