Privesc
Privesc,privesc,doar atit mai pot sa fac,doar sa privesc
Launtru meu incare nu zarec nimic,din cauza beznei neatinse
Care sufletu-mi acum il are si nu il pot sal stapinesc
Din lacrimile amare ce au stins focul sperantei nentelese
Sunt doar un fir de praf ce calatoreste in asta lume
Ce de nimeni nu mai poate fi inteleasa,nici chiar de mine...
Cel hoinar cu sufletul gol ca un tomberon
Ce de parte,a fi,un sfint anvon
Linistea-mi numi gasesc si puteri nu mai am ci doar privesc
La clipele ce au trect pe linga mine,irosindu-mi privilegiu sa traiesc
Dar acum e tirziu...e tirziu dar mai astept
Daca va reinvia in mine mucul ce nu e stins complect
Este o vorba romineasca,viata cine o are so traiasca
Nu cum am irosito eu,fara sa gindesc macar o clipa
La clipa ce maine are sa vina
Daca voi fi sau nu voi fi?o intrebare ce incepe sa ma copleseasca
Acum nu mai am ce face decit sa tac si si sa indur
Rodul nepasari mele si sa sper la un viitor mai bun
In care scinteia in inima sa se aprinda
Ca sa stau la pinda cind Mielul are sa vina
Nu mai vreau pe viitor sa privesc la suflrtul meu ca la un cosciug
Rece si fara viata ci vreau d de-a cum,sa ascult
Vocea ce ma cheama sa fiu un crestin mai bun nu un rug
Si vreau sa privesc in urma cu fior iar inainte cu ruga si mult dor
data de 26.09.2009 00:52