O , lasă, Doamne
Se –ntind deasupră-mi cerurile toate
Şi-n ele-i Tatăl, mamă mi-e pământul
Şi vreau să fug de ea şi nu se poate
Mă nasc din ea şi-n ea mi-e şi mormântul
M-ating pe gene razele de soare
Şi zborul unui flutur mă îmbie
Dar tălpile mi-s prinse cu zăvoare
Şi lanţuri m-au legat de temelie
O, lasă, Doamne, trupul să se ducă
Să fiu din nou cu Tine în grădină
Să ies din învelişul meu de nucă
Şi să mă-mbrac in haina de lumină
Se –ntind deasupră-mi cerurile sfinte,
Mă prind de ele , trupul mi se zbate
O, lasă-mă să mă dezleg, Părinte
Şi-ntoarce-ma la Tine în cetate!...
sanja-adriana