Viaţa mea
Mi-ai aşternut petala, pe acele de spini,
Şi dor şi năzuinţe mi s-au curmat ades.
Totuşi dintre atâtea pe mine m-ai ales
Răbdând în aste cânturi, Eu Ţie, să-Ţi urmez!
Mi-ai dat în dar – o Cruce, un mult setos Calvar
Dar singur, n-o pot duce şi clipele sunt – jar!
Căzând înfrânt Isuse, te chem în ajutor!
Groaza, mă ajunse, ridică-mă te rog!
Înalţă-mă spre perla albă, ce fericire închide-n ea
Prinsă-n salba-Ţi să fiu stea, pe masă nestinsă făclie
Ca Tu privind mereu la ea să Te umpli de bucurie
Sărut, pe mâna Ta de nea, pecetluit pentru vecie!