Paşii de ninsoare
Paşii de ninsoare pe suflet presăraţi
Mi-au redat parfumul speranţelor pierdute
Ochii Tăi – culoare, de lacrimi conturaţi
Mi-au înviat puterea strivită-n grele lupte.
Mâna-Ţi o petală dintr-un veşnic crin
Plouându-mi pe rană balsam, mi-a legat floarea copleşită
De vânt şi nor deopotrivă închise-n suspin.
Gândul m-adoarmă departe plutind pe marea acum liniştită.
Sub arcul de glorii când doru-mi va sta
Din palma-Ţi aşteptând fericirea
Adu-ţi te rog aminte de inima mea
Mă lasă să gust nemurirea!