Au înflorit merii...

Au înflorit merii…

Au înflorit merii, în grădină
Şi crengile,-s pline de flori,
Vremea-i superbă şi senină
Iar ceru-albastru-i, fără nori.

Mantia ce şi-au pus roz-albă
E-atât de pură când privesc,
Şi-asemeni florilor de nalbă
Mireasma dulce răspândesc.

În mândre straie-mpodobiţi
De-a lor sublimă sărbătoare,
Merii-şi expun, clar înfloriţi
Veşmintele-n raze de soare.

În prea frumoasa voie bună
Şi-a liniştei,-care domneşte-
Fără de vânt, şi nici furtună
Tablou-ntreg ne-nveseleşte.

Cât de plăcută,-i primăvara
Ce pentru-a omului făptură,
Din zori de zi şi până seara
Spre binele-i toate concură!

Prin Domnul, se pregăteşte
Natura aportul, ca să-şi dea
Al său prinos, care-l rodeşte
Ca hrană el…să poată avea.

Flavius Laurian Duverna
28 aprilie, 2010.