Eli, Eli, Lama Sabactan!

Isus îşi dă pe cruce duhul,
Purtând păcatul greu,
Şi-un strigăt spintecă văzduhul
Şi inima lui Dumnezeu.

Oh, Eli, Lamah Sabactani,
Oh, Dumnezeul meu slăvit,
Prin mâini străpunsu-m-au duşmanii,
Dar tu, de ce m-ai părăsit?

Din veşnicii am fost cu Tine,
Şi nici o dată despărţit.
Acum de ce Te-ascunzi de Mine?
De ce, de ce M-ai părăsit?

Căci Dumnezeu, ce-i Bunătate,
De trei ori sfânt şi veşnic viu,
Îşi împlinea a Lui dreptate,
Zdrobindu-Şi singurul Său Fiu,

Ca eu şi tu să nu fim singuri
Nici pe pământ, nici în abis,
Ci mai degrabă să fim siguri
C-avem un loc în Paradis.

În tren, Buziaş, 30.07.2003