Să poți zâmbi prin lacrimi și durere,
Atunci când greul vieții te apasă
Și când la ruga ta, răspunsul e tăcere..
Și celor dragi de tine nu le pasă.
Să poți zâmbi când jertfă ți se cere,
Să poți zâmbi când ești ades lovit,
Să nu te lași atins de neveghere,
Chiar când ți-e duhul la pământ, zdrobit..
Să poți zâmbi când totu-ți stă-mpotrivă
Și frații tăi cu toții te-au uitat,
Chiar dacă chin și moarte fi va..
Să poți zâmbi, căci ești de-acum salvat.
Să poți zâmbi când ceru-i plin de nori
Si ploaia nu-ncetează cu furtuna
Și în grădină-ți cresc doar spini, în loc de flori,
Să poți vesti, căci Dragostea e una.
Să poți lupta când nu mai ai putere,
Să te ridici și lupta să continui.
Căci crezul nostru nu e prin vedere
Și nu cu-acestă lume ni-e destinul.
Să poți spera când totul e pustiu
Și în biserici dragostea-i puțină,
Să ai nădejde-n Cel, ce-i veșnic viu,
Încrede-te, El te-a luat de mână.
Să poți vedea prin întuneric beznă,
Ce Domnul nostru Isus ne-a promis.
Și când noroiul este pân-la gleznă,
Să vezi-nainte Sfântul Paradis.
Să poți zâmbi, căci nu e numai viața,
Ce o trăim doar pe acest pământ,
Încă puțin și vine dimineața,
Când vom cânta cu Îngerii un cânt!
Zâmbește, luptă, cântă, ai credință,
Vestește Evanghelia Iubirii,
Căci Domnul Isus, este biruința!
Cu El pășim pe Calea Mântuirii!
Amin!
20.07.2010.