TACEREA
Psalmii 39:2
„Am stat mut, în tăcere; am tăcut, măcar că eram nenorocit;
şi totuşi durerea mea nu era mai puţin mare.”
1 Corinteni 1:20
« Unde este înţeleptul? Unde este cărturarul?
Unde este vorbăreţul veacului acestuia?
N-a prostit Dumnezeu înţelepciunea lumii acesteia?”
2 Timotei 2:16
« Fereşte-te de vorbăriile goale şi lumeşti; căci cei ce le ţin,
vor înainta tot mai mult în necinstirea lui Dumnezeu. »
*****
Tăcerea-i o virtute,
Ea ştie să asculte.
Nu deschide iute gura,
Cunoaşte măsura.
Tăcerea-n orice vreme,
Nu are, a se teme.
Lucrează cu folos,
Spre-a Domnului prinos.
Tăcerea nu-i prisos,
E giuvaier frumos.
Ea laudă-I aduce,
Celui ce-a stat pe cruce.
Să poţi să taci ca El,
Ca blândul Mieluşel.
Cere azi putere,
Din a Lui tăcere.
Lovit cu-nverşunare,
În suferinţă mare,
De chinul morţii străpuns,
Călăilor n-a răspuns.
Şi-a deschis în rugă,
Blajina Sa gură.
Să ceară iertare,
Pentru a lor purtare.
Să ştii gura s-o ţii,
Smerită s-o întreţii,
Cere ajutor de sus,
Din puterea Lui Isus.
Când unii te lovesc,
Să poţi spune: Te iubesc!
Iar celui batjocoritor,
Să îi vii în ajutor.
Cu iubirea divină,
Ura nu stă la cină.
E fără de pereche,
Ea frânge firea veche.
Ia seama la tăcere,
Fă-i Domnului plăcere,
Deschide gura-n rugă,
Spre laudă să curgă.
Din psalmi tu să vorbeşti,
Fereşte-te de poveşti.
Vorba lungă sărăceşte,
Şi pe Domnul nu slăveşte.
Cu minciuna se-nfrăţeşte,
Cu bârfa se-mbrobodeşte.
Ca morişca se porneşte,
Tare greu se mai opreşte.
Nu te lăsa la vorbe prins,
Pe-al bârfei sirag întins.
Căci focul când e aprins,
E mult mai greu de stins.
Mai bine taci, ascultă,
Tăcerea e mai cultă.
E de divină sorginte
Şi niciodată nu minte.
*****
1 Timotei 2:11
« Femeia să înveţe în tăcere, cu toată supunerea. »
Eclesiastul 6:11
« Căci chiar dacă face multă vorbă,
care doar înmulţeşte deşertăciunea,
ce folos are omul din ea? »
Amin !