Trezire

Traim intr-o lume moderna si sofisticata
In care timpul a ajuns sa ne fie dusman.
Suntem prinsi in mrejele stresului si agitatiei
Ocupandu-ne astfel si putinul ragaz
De a mai sta in partasie cu Dumnezeu..

Genunchii nostri?...
Vom zice ca ne sunt truditi,
Insa nu de stat in rugaciune
Ci, mai degraba din cauza alergarii noatre nebunesti..

Ochii nostri?.
Da, ne sunt rosii si obositi,
Dar, nu de veghere si lacrimi fierbinti
Ci, din pricina orelor nedormite din noapte,
Cand uitam sa mai spunem:
“eu ma culc si-adorm in pace
Caci numai Tu, Doamne,
Imi dai liniste deplina in locuinta mea!”

Cuvintele noatre sunt oare
Precum ne invata Cuvantul?
Sunt ele drese cu sare?
Sau doar barfe si cartiri, vorbe usoare?..
Ne-ndemnam la fapte bune?
La dragoste?vorbim intre noi
Cu psalmi si cuvinte de lauda?..
Sau doar cu rasete zgomotoase si glume nebune?..

Ascultarea, vegherea, tacerea..
Unde-s oare?
Dar sinceritatea, multumirea, smerenia..
In zilele noastre, nu-i asa,si-au cam pierdut puterea..
Ei bine si pentru acestea vom fi intrebati
Si vom da socoteala
Caci nimic, nimic nu va ramane nescos la iveala!

Mai stim noi cu adevarat ce e iubirea?
Intelegem ce este fericirea?
Mi stim ca-i nevoie sa cerem Duh Sfant si putere?
Realizam ca nu-i suficient o simpla scanteie?..

Ne place sa fim caldicei..lasatori
La o parte de lucruri inportante..
Alergam si ne zbatem ades..
Uitam ca mai presus de toate,
E Imparatia Cerurilor si apoi celelalte..

Aceste cuvinte ar trebui sa trezeasca
Adormitii care-uitat ca odata
erau plini de putere si ravna curata!
Sa-nmoaie inimle inghetate de mult,
s-aprinda a Duhului foc si avant!

Bunatatea Lui nu a ajuns la capat!
Dragostea Lui e o dragoste adevarata!
Cuvantul Sau este da si amin!
Fara-ndoiala , fara pata!

Domnul ne asteapta..
Acel ce ni-e Prieten, Stapan, Ajutor...
Acela ce ne e Tata si Rascumparator..
Haindem sa lasam la o parte tot ce-i lumesc
Tot ceea ce stim ca este pamantesc!
Sa intram in odaita pe care
De mult nu am mai inchis-o pt inchinare..
Sa ne asternem genunchii, la El la picioare
Si cu lacrimi fierbinti, cu lacrimi de cainta,
Sa ne intoarcem la Domnul, la sfanta pocainta!