Cine iubeste mustrarea
Iubeste stiinta vie,
Cel ce iubeste certarea,
Sta intr-a lui prostie.
Cel bun priveste intru-na,
Domnu-i da bunavointa,
Dar cel rau,cu-a lui rautate,
Osandita-i va fi fiinta.
Cel rau nu se intareste,
Niciodata prin rautate,
Dar cei buni,si fara vina,
Radacini-au neclatinate.
Cei rai sunt pe ne-asteptate,
Pedepsiti sa nu mai fie,
La cei buni sta in picioare,
A lor casa pe vecie.
Cine spune adevarul,
E intarit pe vecie,
Mincinosul cu-a lui limba,
Doar o clipa o sa tie.
Viata este totdeauna,
Pe calea buna curata,
Pe drumul neprihanirii,
Nu e moarte niciodata.