Toamnă târzie
Zile, zile de toamnă târzie
În dragoste fiind aşteptate,
Iată, c-aţi sosit cu bucurie
S-aduceţi roadele bogate!
Şi să le daţi cu precădere
La toţi acei ce s-au trudit,
Cu lacrimi multe şi durere
Să semene, în loc potrivit.
Şi dacă-n ploaia timpurie
Sămanţa a căzut plângând,
Vor strânge rod cu bucurie
Cântând şi veseli adunând.
Când după vremile trudirii
Acei ce-ogorul l-au lucrat,
Vor vedea rodul răsplătirii
În grâul... strâns şi vânturat
Când în hambarele cereşti
Prin îngeri se va stramuta,
Atunci sforţările-omeneşti
Se vor sfârşi, s-or termina!
Ajunge-vor multele patimi,
În mari dureri şi suferinţe!
Ajunge-vor atâtea lacrimi,
Câte au curs în neputinţe!
Căci viaţa iar se va întrona
De Domnul, ce zice şi face,
Şi dragostea va consemna
Preasfânta şi Eterna pace!
Flavius Laurian Duverna
12 Octombrie, 2006.