SA PULSEZE COARDA INIMII MELE BUCURIA
Isaia 38:20 „Domnul m-a mântuit!
De aceea, în toate zilele vieţii noastre
vom suna din coardele instrumentelor noastre,
în Casa Domnului.”
Doamne, coarda inimi mele vibrează,
Pe strunele ei iubirea Ta nu-ncetează,
Limba de foc duhul meu îl înviorează,
În răcnetul valului rămân mereu trează.
În luptă alături de Tine în harul credinţei,
Sfinţită mi-e viaţa sub steagul biruinţei.
Trec prin poarta cea strâmptă, triumfal
Căci corabia vieţii mele Tu o scoţi la mal.
O prăpastie adâncă aştepta, în ea să cad,
Tu te-ai făcut punte şi pe stâncă m-ai urcat.
Şi-n inima-mi descleştată, ai făcut ale ei strune,
Într-o cântare nouă, bucuria vieţii să răsune.
Simt cum în jurul meu cerul se revarsă,
Să zdruncine infernul ce furia-şi varsă.
Lumina străluceşte din vreme milenară,
Să scape din infern o omenire-ntreagă.
Răsune imnul bucuriei pe strune de chitară,
Să vibreze cântarea cu arcuşul pe vioară,
Să pulseze coarda inimii mele cu bucuria,
Harfa să rezoneze în gingăşie cu armonia.
În alunecarea ei duiaosă pe o rază de lumină
Dragostea palpitează cu coarda din inimă,
O simfonie nemuritoare în ton cu eternitatea.
În plină concordie divină, ce-o dă Trinitatea
Amin