EL NU LASA

EL NU LASA

Prov.10.22. „Binecuvântarea Domnului îmbogăţeşte şi El nu lasă să fie urmată de nici un necaz."

Calea Domnului este drumul ce duce
Spre veşnicie, nu este altă cruce.
Sufletul pe calea Lui îţi va fi săturat,
Urmăreşte neprihănirea şi vei fi salvat!

Domnul pedepseşte pe cel păcătos,
Dacă vine la El, îl iartă că-i milos.
El nu lasă păcatul nepedepsit,
Dar are milă de sufletul zdrobit.

Pentru păcătos pe cruce a murit,
Prin Harul Lui să fie mântuit.
Înviat din morţi, ne-a dat înviere,
A semnat Actul Sfânt de înfiere.

El a semnat cu sângele Lui Sfânt
Şi-i credincios în acest legământ.
La neprihănire, luaţi seama bine!
În împărăţie, El, nu lasă pe oricine,

Domnul nu lasă pe cel neprihănit,
Ca să fie de vrăjmaş, veşnic lovit.
Binecuvântarea Lui îmbogăţeşte
Şi lumina Lui viaţa-nsufleţeşte.

El nu lasă singur pe cel zdrobit,
Cu iubire-l întăreşte, pe cel smerit.
El nu lasă necazul să lovească,
Braţul Lui e-ntins să te ferească.

Omul milostiv va şti ce-i fericirea,
Sufletul lui va întâlni nemurirea.
Spre viaţă aleargă cel neprihănit,
Şi în credinţă-i stâncă de granit.

Faceţi fapte vrednice de pocăinţă,
Umblaţi cu Domnul, prin credinţă.
Frica de Domnul viaţa o curăţeşte,
Prin cercetarea Bibliei, te sfinţeşte.

Multe căi pot să pară bune omului,
Spre cer duce numai Calea Mielului.
La jertfa pe cruce privirea s-o ţintim,
De marea Lui iubire să ne amintim!

Cine nesocoteşte Cuvântul Domnului,
Urmează calea pieirii, calea nebunului.
Omul ascultător de Cuvânt, va fi iubit,
El se teme de Domnul şi va fi răsplătit.

Casa celui neascultător, va fi nimicită,
Celui neprihănit, în cer fi-va pregătită.
Omul cu inima rătăcită, e un nesocotit,
Nu preţuieşte Harul Mielului jertfit.

Inima celui neprihănit mereu se gândeşte,
Să facă numai ceea ce Domnul doreşte.
Inima celui rău, numai la rău se gândeşte,
Şi-l vezi zi de zi, spre iad cum grăbeşte.

Ochii Domnului văd totul, veghează,
Loveşte în duşmanul care te vânează,
El nu lasă singur pe cel neprihănit,
Se-ndură şi-l întoarce pe cel rătăcit.

Cugetă la Cuvântul Domnului, mereu,
El e izvorul de viaţă, ce curge mereu.
Încrede-te în Domnul şi vei fi fericit!
Domnul te iubeşte cum nici n-ai gândit.

Pe cel păcătos, ce vina şi-a recunoscut,
Domnul îl salvează, nu-l lasă pierdut.
Vino azi la Isus, recunoaşte-ţi păcatul,
Iertare nu vei găsi în nimeni altul.

El nu se lasă de nimeni batjocorit,
Nu uita! Cel ce nu ascultă va fi osândit.
Ia bine seama şi curăţeşte-ţi inima,
El nu lasă păcătosul în Împărăţia Sa.

Isus nu lasă pe cel smerit pierdut.
Suferinţele, El, le-a purtat şi l-au durut.
În dragostea Lui, cum nu vei mai afla
La nimeni altul oricât de mult ai căuta,

Ne-a cuprins pe toţi, când pe cruce atârna,
Iubirea Lui nemărginit de mult creştea
Cu fiecare suferinţă, care-L chinuia,
Dragostea Lui toată, omenirii dăruia.

El ne-a binecuvântat cu multă iubire
Şi nu lasă singur pe nimeni în sfinţire.
La greu te ia în braţe să-ţi fie mai uşor.
Domnul va fi, mereu, un Bun Ocrotitor.

Ca să te primească în Împărăţia Sa,
Ascultă-L în toate şi fă doar voia Sa.
Prin jertfa Sa pe cruce, El te-a salvat
Şi a plătit cu viaţa pentru al tău păcat.
Amin!