Cum marea și-aduce

Cum marea și-aduce spre țărmul dorit
adâncul suspinelor grele
Ți-aduc din străfunduri, Isuse iubit,
comoara cântărilor mele.

Cum vântul și-aduce din drum nesfârșit
spre munte parfum de vâlcele
Ți-aduc prin lupte, Isuse iubit,
mireasma cântărilor mele.

Cum crinul și-aduce din noapte smerit
spre soare potirul cu stele
Ți-aduc de prin bezne, Isuse iubit,
lumina cântărilor mele.

Cum stupul de munte și-adună trudit
din stâncă dulceața-n inele
Ți-aduc din durere, Isuse iubit,
nectarul cântărilor mele.

Și-n ceasul răpirii înalt și slăvit
Iubirea-Ți încheagă din ele
frumoasă ca Tine, Isuse iubit,
cununa cântărilor mele.

Când sufletu-mi cântă arzând strălucit
Ți-aduce-n sclipiri de mărgele
eterna-nchinare, Isuse iubit,
frumsețea cântărilor mele.

Săruta-l și-ascultă că-Ți dă fericit
în starea și-n clipele-acele
suprema-i iubire, Isuse iubit,
Cântarea Cântărilor mele.