Cugetare
Când in clipe de odihnă
Stau şi cuget la Cuvânt,
Sufletu-mi găseşte tihnă
Făcând voia Celui Sfânt.
Sub harul Său totdeauna
Vreau să stau ascultător,
De-ar veni ispite întruna
N-oi cădea prin vraja lor.
Şi atunci cand pe cărare
Mă vor prinde şi-asalta,
Ca să pot sta în picioare
Voi veghea şi m-oi ruga.
Inima-mi de voi deschide
Când la uşa mea va bate,
Va fi forţa, ce va închide
Amăgiri, ce aduc moarte.
Când vom cina amândoi
Fiind la masă împreună,
Va domni pacea-ntre noi
Prin a Lui, sfântă arvună.
Căci jertfa-I neprihănită
Haine albe Ea-mi va da,
Şi-o coroană mult dorită
Când pe nori, se v-arăta.
Suflete-acum, te trezeşte,
Şi-auzi glas de-avertizare,
Cum că lumii se vesteşte
Mântuirea cea mai mare!
Flavius Laurian Duverna
20 septembrie 2007.