Crestinii

Domnul Isus nu a murit ca sa ne faca bogati si fericiti,
La costat enorm pe Dumnezeu si a platit sa fim sfintiti,
El n-a fost un succes, n-a fost bogat, era la fel cu cei saraci,
Cei lacomi ce aspira la succes nu ii sunt dragi.

Un comisionar ceresc, El nu-i, ca sa raspunda la orice chemare,
Sa se asigure ca bucurie au de viata cei ce traiesc in bunastare.
Crestini-adevarati sunt cei impovarati, raniti, in prigoniri,
Cei care cauta sa fie de-ajutor in lumea de nevoi, nenorociri.

Nu-s vanzatorii de succes si n-au miros de bunatate alterata,
Ii umileste lauda si nu-i flateaza, de au credinta-adevarata.
Nu sunt celebritati, nici oameni cu medalii, dar fara cicatrici,
La fel ca si Isus, ei sunt respinsi, saraci , umili si mici.

Crestini-s o familie unita ce in iubire traiesc si se aduna,
Ca o armata de ordine asculta, luptand cu totii impreuna,
O turma ce cauta protectia lui Isus, in lumea cea periculoasa,
Pe mirele ceresc, asteapta ca sa vina, de aceea-s o mireasa.

Ei nu au idoli, iar pe Mamona il detesta cu tot ce-i apartine lui,
Unul pe altul nu se discrediteaza si...nu fac raul nimanui,
Intampina orice, nu sunt fricosi, ei au curaj sa mearga inainte,
In competitii nu se-ntrec, crestini-au dragoste fierbinte.