Cincizecime
Venit-au la Cincizecime
mii de oameni în cetate
Au sosit din depărtare
din oraşe şi din sate
Şi iudei şi dintre Neamuri
cucernici şi credincioşi
Să vadă Ierusalimul
erau tare bucuroşi.
Şi erau prezenţi acolo
egipteni şi elamiţi
Parţi şi mezi şi libieni
şi iudei şi prozeliţi
Au venit chiar şi din Roma
mulţi creştini la sărbătoare
Au călătorit în cete
şi pe ploaie şi pe soare.
Erau adunaţi cu toţii
la locul de întrunire
Se rugau şi intonau
cântece de proslăvire
Când deodată din înalt
vine-un sunet ascuţit
Ca un vâjâit de vânt
cei prezenţi au amuţit.
Consternarea i-a cuprins
când văzut-au fiecare
Limbi de foc venind de sus
ce-au intrat în adunare
"Ce să fie lucru-acesta?"
norodul se întreba
"Niciodată n-am văzut
n-am trăit aşa ceva."
Sfântul Duh venit din Cer
a umplut toţi vorbitorii
Cu putera lui divină
ei erau învingătorii
Ce-au deschis fiinţa lor
să intre dumnezeirea
Să trăiască cu Hristos
şi să stăpânească firea.
Ei vorbeau de Creator
şi de planul Lui măreţ
De salvarea omenirii
de-al răscumpărării preţ
Cum păcatul e oroare
în ochii Lui Dumnezeu
Cum a pregătit scăparea
pentru vameş şi ateu...
Cum tradiţia străbună
este formă fără har
Cum prin legea din vechime
poţi rămâne tot murdar
Şi cum jertfa de la cruce
cu Cerul te conectează
Cum Cuvântul din Scriptură
tot lăuntru-l luminează.
Dar iată minune mare!
toţi cei ce-ascultau vestirea
Auzeau în graiul lor
toţi au înţeles vorbirea
"O, ce taine din Cuvânt
ne-au fost astăzi revelate!
Şi am priceput, Părinte
că Tu vrei vieţi curate...
Că voieşti iubirea Ta
tot Pământul s-o cunoască
Şi-nlăuntrul tuturor
Duhul Tău să locuiască
Să-şi facă deplin lucrarea
de îndemn la viaţă pură
Să trăim cum Tu doreşti
după-a Cerului măsură."
Apoi Petru se ridică
şi oferă explicare:
"Ascultaţi voi ce prezenţi
la această adunare
Azi trăim o împlinire
a Cuvântului vestit
Prin profetul din vechime
ce pe Domnul l-a slujit
Cum că-n zilele din urmă
va turna peste noroade
Duhul vieţii, Duh de pace
şi-or gusta din sfinte roade
Feciorii vor prooroci
iar bătrânii tot la fel
Vor ’nălţa şi vor aduce
slavă veşnicului Miel.
Şi vor fi o mărturie
pentru-o lume derutată
Milioane s-or supune
voii unicului Tată
Iar Regatul Lui cel sfânt
va cuprinde Terra toată
Şi de El nu s-or desparte
nicăieri şi niciodată."
A lui Petru cuvântare
merge-acuma spre sfârşit
Amintind că Salvatorul
a fost prins şi răstignit
Că Pilat a fost de vină
şi evreii-nverşunaţi
Dar cei ce se-ncred în El
vor fi-n Cer încoronaţi.
S-au adăugat la turmă
suflete trei mii atunci
Îl slăveau pe Creatorul
iubind sfintele porunci
Stăruiau în rugăciune
şi în legături frăţeşti
Se fereau de-ntinăciune
şi de stările lumeşti.
Şi erau aşa uniţi
că aveau de obşte toate
Se iubeau cu-adevărat
şi făceau la toţi dreptate
Se-ajutau când izbeau valuri
de durere şi-ncercare
O, ce dulce părtăşie
simţea-n suflet fiecare.
Venit-au la Cincizecime
mii de oameni în cetate
Au sosit din depărtare
din oraşe şi din sate
Şi-au plecat cu amintiri
ce în veci nu se pot şterge
Si-au făcut din Dumnezeu
scopul lor – suprema Lege.
Cincizecime, 2005