Cînd voi ajunge Ţărmul spre care mă îndrepţi,
eu ştiu, Isuse dulce, că ai să mă aştepţi
va fi o dimineaţă cu-ntregul cer senin
şi peste toată zarea un curcubeu divin.
Din raze şi din roze vor iriza minuni
cu unduiri de cîntec şi sclipăt de cununi
vor miresma cuprinsul grădinile din rai
şi-o să se-audă numai al lacrimilor grai..
Cu faţa strălucită de Chipul Tău Divin,
Îmi voi pleca genunchii, spre Tine-aşa să vin
şi din genunchi veşmîntul şi talpa să-Ţi sărut
spunîndu-Ţi ce dator sunt de tot ce mi-ai făcut.
Să nu mai spună nimeni c-am suferit cîndva,
Sau c-am sădit vreo floare sau c-am rodit ceva,
sau c-aş avea vreun merit, sau ceva de primit
O, clipa asta fi-va răsplătită înmiit.