Într-o zi la o Răscruce

Într-o zi, la o răscruce

Într-o zi, fiind la răscruce
Oprindu-mă am întrebat,
Care-i drumul care duce
Spre al păcii sfânt regat?

Printre drumuri toate late
Cu placeri fermecătoare,
Ce îmbia, de-a fi urmate
Făr-a pune vreo-ntrebare,

Era şi-unul, foarte îngust
Străjuit de poarta strâmtă,
Unde dup-amar dezgust
Pace-avea, inima-nfrântă.

Trudit greu, şi împovărat
Am plecat să-l urc în sus,
Pân-ce pacea mi-am aflat
Lângă al meu Domn Isus.

O! Cea mai dulce liniştire
Sufletul mi-a îmbălsămat,
Când voia mea-n făptuire
Lui întrteagă i-am predat.

Şi-acum fiind în ascultare
De-al Său sublim Cuvânt,
Drumul îngust, e-o cărare
Ce mă duce-n cerul sfânt!

Flavius Laurian Duverna
12 Aprilie, 2007.