Poporul meu, ascultă astăzi,
Ascultă astăzi glasul meu,
Ascultă şi-nţelege bine:
Eu sînt Mîntuitorul tău!
Eu te-am ales şi ţi-am dat viaţa,
Eu te-am crescut şi te-am purtat,
Şi te-am iubit ca nimeni altul,
Înclt şi viaţa eu mi-am dat.
Eu te-am spălat cu al meu sînge,
Si negrul tău păcat l-am şters,
Şi am uitat pe totdeauna,
Tot drumul rău pe care-ai mers.
Şi după ce mi-am dat viaţa,
Ca s-o răscumpăr pe a ta,
Şi după ce ţi-am dat iertarea,
Ţi-am pus în faţă legea Mea.
Şi-n calea mea nu-s sarcini grele,
Şi ca s-o împlineşti nu-i greu!
Eu ţi-am cerut doar ascultare,
În rest fac totul, totul Eu!
De ce nu vrei tu să asculţi,
Şi să-mi slujeşti precum vreau Eu?
De ce-mi tot întristezi viaţa,
Slujindu-i altui Dumnezeu?
Poporul Meu, ai vrut o jertfă,
Şi Eu pe gînduri mult n-am stat,
M-am dat pe mine însumi ţie,
Tot ce-am avut ţie ţi-am dat!
Poporul Meu, nu vezi tu oare?
Cîtă iubire-ţi port în piept?
Ce dragoste ţi-arăt întru-una,
Nu vezi? Şi nu-nţelegi ce-aştept?
Ascultă glasul ce-ţi vorbeşte,
Predă-Mi azi Mie totul, tot,
Şi-atunci cu mai multă iubire,
Cum te-am purtat, am să te port.