Privind tot ce ne-nconjoară, observăm întotdeauna
Fie lucru sau fiinţă, privit ieri sau chiar acuma
Căci îşi are coloritul fiecare-n felul său
Mai urât sau mai estetic, cum le-a creat Dumnezeu.
Dar fiecare culoare e o taină, e ceva
Îşi are şi ea simbolul spre a o reprezenta.
De exemplu negru-i doliu ascunzând în ea durere
Producând stări neplăcute şi mereu nemângâiere.
Şi fiecare din ele: roşu, galben sau albastru
Îşi are caracteristic un simbol ca orice astru.
Fiecare reprezintă ceva pentru omenire
Fiecare îşi ascunde în ea însăşi o mărire.
ALBă însă e culoarea ce te face să gândeşti
Cine-ai fost cândva odată? Sau acuma cine eşti?
Ai fost negru de păcate şi stropit tot cu noroi?
Sau ai fost un om aparte îmbrăcat în haine noi!
Ai fost plin de duşmănie? De minciună? De hoţii?
De fapte neomenoase şi tot felul de prostii?
Sau ai fost curat şi umil făcând bine orişicui
Ajutând pe fiecare, dar şi de Hristos să-i spui.
Bine-ar fi dacă trecutul mocirlos de ţi-ar fi fost
Şi viaţa printre semeni ne-avându-ţi nici un rost!
Au pus în tine puterea de a-ţi redresa viaţa
Au creat în loc de ură: Adevărul şi povaţa.
Asta-nseamnă transformarea din om rău într-un om sfânt
Ce cu tot greul din viaţă întâmpinat pe pământ
Îl simte mereu pe Domnul în a sa apropiere
Oricât de mare-i necazul el simţeşte mângâiere.
Când tu te-ai născut în lume ca orice om pe pământ
Copil mic fiind atuncea ai fost ALB, curat şi sfânt
Tot aşa în haină albă şi cu sufletul albit
Te vrea Domnul pentru Sine, să-ţi dea locul potrivit.
Înrolează-te deci astăzi cu cei îmbrăcaţi în alb
Şi-ai să vezi cum din om rece vei deveni unul cald!
Ne-nfricat fără ruşine vei predica pe Hristos
Şi viaţa-n întregime o vei trăi cu folos
Fă Tu Doamne-n fiecare, astăzi în noi o trezire
Să vedem cum stăm cu haina şi cu gradul de iubire
Suntem albi şi fără pată? Neîntinaţi cu noroi?
Suntem liberi de păcate, îmbrăcaţi în haine noi?
Ştim oare promisiunea cu păcatele murdare?
Care sunt dezastruoase, roşii fiind de culoare?
Dumnezeu schimbă culoarea: Ca zăpada cea curată
ALBă să ne fie haina şi toată starea iertată!
Mâinile ce se ridică, fără sânge să arate
Simbolizând curăţia uneia vieţi iertate
Mâinile sus ridicate aduc şi victorie
Propulsare din ţărână, în ţara de glorie.
Cine-i mireasa gătită în Apocalipsa scrisă
Gata pentru sărbătoare,la nunta de sus promisă!
Oare nu EU, TU şi ALŢII care îl urmăm pe El
Şi căutăm prin tot ce facem să apărăm sfântul ţel?
Dacă ceva-n noi o Doamne e pătat cu murdărie
Vino de ne curăţeşte, curaţi să fim pe vecie
Ca atunci în norul mare ce vor fi-mbrăcaţi în alb
Să ieşim cu flori în mână, să te-ntâmpinăm cu drag.
Dacă toate-acestea Doamne nouă ni se par doar vise
Fă-ne ca să înţelegem că sunt de Tine promise
Dorim: Cerul, Măreţia, Slava Ta din veşnicii
Dar până vom fi acolo... Isuse cu noi rămâi.
Amin