Nici o piatră, cât de mare,
Prăvălită la mormânt,
lată că n-a fost în stare
Ca-n a morţii stăvilare
Să-L închidă pe Cel sfânt!
Nici sinedriul cu putere,
Şi nici garda lui Pilat,
N-au putut opri-n zăbrele
Primul fulger de-nviere
Ce din morţi S-a ridicat!
Căci peceţile romane,
Şi puterile din iad,
Tronurile suverane,
Stăpânirile duşmane,
Toate-n faţa slavei cad.
Şi de-atuncea niciodată,
Nici o lance sau ciocan
Nu mai pot să ţină-n sloată,
într-o groapă blestemată,
Pe-un al Domnului oştean!