MÃRTURISIRE—REMEMBER
Ce ai tu suflete al meu
De te frãmânti întruna?
De-i soare, lunã, sau de-i greu,
Te luptã sã primesti cununa!...
E drept cã drumu-i strâmt si lung,
Si cu dureri mereu împuns,
Dar cu rãbdare-am sã ajung,
Sã-l vãd pe Cel ce-a fost strãpuns.
Si toate câte-n lume-au fost,
Le vom uita -n vesnicie,
Când va rãmâne-al vietii rost,
Sã mosteneascã-o-mpãrãtie.
Pe-acest pãmânt transfigurat,
Mã tot zbat ca sã am parte,
La marea de cristal curat,
Cu viata de dupã moarte.
Dar prin desertul arzãtor,
Cu Legãmânt se avântã,
Acel ce-ntâi, ispãsitor,
Suferinta o-nvesmîntã.
E ziua noastrã cea dintâi!...
—Sãrbãtoarea primãverii!
—E viata noastrã mai întâi,
Cu Pacea dulce - a -nvierii!...