ŢC 4.Iacob binecuvântat
4.
Intr-o zi Isac îi zise
Pentru că îmbătrânise
-"Bătrân pare ca să fiu
Clipa morţii nu o ştiu
Te rog dute la vânat
Să prinzi ceva de mâncat
Să aduci mie ami face
Mâncarea ce mie-mi place
Si după ce voi gusta
Te voi binecuvăânta"
Rebeca a ascultat
Si Esau când a plecat
La Iacob a zis aşa:
_"La turmă tu vei pleca
Dute tu şi fă aşa
Taie pentru a mânca
Adă-mi tatălui să-I fac
Mâncarea ce-I e pe plac
Tu-I vei duce de mâncare
Pentru binecuvântare
Câci astăzi el voia
Lui Esau,lui să I-o dea"
-"Mamă, Esau e păros
Sxi vom face tot pe dos"
-"Ascultă-mă fă aşa
şi la urmă vom vedea"
Si s-a dus şi a tăiat
Şi făcură de mâncat
Luă pielea de pe iezi
Si ea zise:-"O aşez
Si cu ea eu te îmbrac
Ca Esau am să te fac"
Luă haine ce erau
A copilului Esau
Si-l trimise mama sa
La Isac mâncare ai da
Mâncarea ce o făcu
Si Isac cum nu văzu
Ii zise:-"Tu cine eşti?"
-"Chiar acel care îl creşti
Sunt Esau fiul cel mare
Si adus-am de mâncare
Scoală ,ia vânatul meu
Care îl prinsesem eu"
_"Repede tu ai mai fost"
-"Domnu-n cale el l-a scos"
-_"Hai să pipăi fiinţa ta
Pentru a nu mă înşela
A lui Iacob glasul pare
Corpul însă-I cu păr mare
Tu eşti fiul meu Esau"?
-"Da ,tată aicea stau"
-"Dă-mi vânatul ş-oi mânca
Şi te-oi binecuvânta"
Si s-a dus şI a mâncat
Vin să bea apoi I-a dat
După ce vânat mâncă
Iacob el îl sărută
Si Isac simtii miros
De pe haine de păros
Si îi zise: -"Am simţit
Miros de haine-a venit
Simt că este fiinţa ta
Azi te-oi binecuvânta"
Si abia Iacob plecasă
Esau se întoarse acasă
Si mâncare el gătii
La Isac cu ea venii
-"Tată ţ-am adus vânat
Ca să ai tu de mâncat"
-"Cine eşti acuma oare?"
-"Eu sunt fiul cel mai mare"
-’Cine atunci a prins vânat
Si ’nainte el mi-a dat?
Eu din toate am mâncat
Si l-am binecuvântat"
-"Tată, din al gurii glas
Mie una n-a rămas?
Pentru mine n-ai păstrat
Tot la Iacob tu ai dat?
Nu degeaba nume ai dat
Iacob el m-a înşelat
Prima dată mi-a cerut
Dreptul de întâi născut
Si acum el a luat
Pentru mine ce-a fost dat"
Si Esau peste măsură
Pe Iacob el prinse ură
El în inimă-şi grăii:
"Bocet se v a auzii
Cât se pare de aproape
Lui Iacob voi face moarte"
Rebeca gându-I citii
Si atuncea ea grăii:
-"Iacobe, Tu fiul meu
Fratele îţi este rău
Nevestele nu-I sunt bune
Ascultă-mă şi-ţi voi spune
Mergi tu la fratele meu
Până potoli-s-a rău
Si de poţi a te însura
Fată ţie aţi lua
Ia-ţi fată de prin Haran
Nu de aici din Canaan"
Si Isac el l-a chemat
Sfat lui Iacob el a dat
I-a spus multe de cel mare
Si I-a zis pentru plecare: