MARTA:
Invatatorule,iata a lucrului greu
apasa in totul pe umarul meu:
-Pe sora Maria zadarnic astept
ea sta doar si-asculta
si nu este drept!
Vezi,eu pentru Tine fac cu bucurie
tot ce-a Ta cinstire azi imi cere mie.
Dar si ei esti oaspet,spune-i ca si ea
sa-mi ajute-n lucru,ea de ce sa stea?
Daca-i drept ce-mi spune ea ca ma iubeste
vreau sa-i vad iubirea cat ii pretuieste.
Si a ei e casa,nu-i numai a mea
spune-i sa-mi ajute,ea de ce sa stea?
MARIA:
O Isuse Doamne,vreau atat de mult
sa raman cu Tine,lasa-ma s-ascult!
Inima-mi intreaga asta a-asteptat
lasama sa-mi satur sufletu-nsetat!
Celelalte zile,sora Marta stie,
tot ce-mi cere dansa fac cu bucurie.
Dar in clipa asta,sa-Ti stau la picioare
este-a mea dorinta unica si mare.
Voi lucra in urma iarasi fericita
tot ce o sa-mi ceara sora mea iubita,
dar nu ma trimite,lasa-ma putin
sa ascult,sa-mi satur sufletul deplin!
DOMNUL:
Marta,scumpa Marta,cat de iubitoare
si neostenita-i inima ta mare!
Fapta ta-i frumoasa,pretul i-l socot
dar o Marta,Martanu e asta tot!
E frumoasa ravna si dorinta mare
de-a fi pentru Mine pururea-n lucrare
dar ades din asta dragostea lipseste
si-asta-i Marto,lucrul care trebuieste!
Dragostea smerita,blanda si tacuta
chiar cand nu lucreaza Mie Mi-e placuta!
Inima mariei asta dovedeste,
si-asta-i Marto,lucrul care trebuieste!