MAI POŢI RĂBDA PĂMÂNTULE...?
Mai poţi răbda, Pământule, atâta răutate
Şi-atâta silnicie şi-atâta nedreptate?
Mai poţi răbda război şi ură-nverşunată
Ce-aduc doar tragedii în ţara devastată?
Mai poţi vedea abuzul, corupţia murdară
Ce-atrage după sine o stare-aşa precară?
M-ai poţi s-auzi limbajul obraznic, sfidător
Prin care mulţi înjură pe sfântul Creator?
Răspunde la-ntrebări, O, tu bătrân Pământ
Căci te-a creat Acela ce pururi este sfânt!
În secolele multe ce le-ai trăit tăcut
O, câte acte de fărădelege ai văzut?
Văzut-ai şi trădări şi actele meschine
Făcute de aceia ce n-au nici o ruşine
Desigur tu eşti martor la tot ce se întâmplă
Tu îl cunoşti pe om de jos şi până-n tâmplă
Tu l-ai văzut pe Abel ucis de al său frate
Ce n-a putut ’ nălţa arderi de tot curate
Pe şarpele pervers ce l-a-nşelat pe om
Tu l-ai privit retras cum merge către pom
Tu ştii ce e păcatul, tu ştii ce-i înşelarea
Din adâncimea ta ai căpătat răbdarea?
O, spune-ne acuma Pământule trudit:
Cât sânge s-a vărsat din cei ce-au pătimit?
Şi câţi martiri primit-ai în glia răsturnată
Când cei înverşunaţi făcut-au judecată?
Dezvăluie-ţi secretul şi spune-ne la toţi
Cum poţi să tolerezi pe iude şi pe hoţi?
Cum poţi închide ochii la actele păgâne
La faptele ce vin din fiinţele hapsâne?
Despică-te acum şi-nghite pe mişei
Ei vor să promoveze pe-ai lumii dumnezei
Şi vor să introducă principii aberante,
Filozofii drăceşti şi sfaturi derutante
Despică-te şi-acum ca-n vremea lui Datan
Când ai ştiut că el e-al Cerului duşman.
Căci răzvrătiţi sunt mulţi şi azi în omenire
Ei spun că Dumnezeu e doar o plăsmuire.
***
În zilele ce vin şi Antihristul vine
Şi vei vedea din nou oroare şi suspine
Guvernul mondial acum e în formare
Şi mulţi vor îndrăgi demonica-i chemare
Va fi apostazie, va fi şi dezbinare
Când stăpânirea lui va fi în lumea mare
Credinţa va scădea, se va răci iubirea
Şi mulţi nu vor mai ştii ce e neprihănirea
Vei mai vedea trădări, vei mai vedea suspine
Vei mai vedea cum Tatăl pe-ai Săi îi ia la Sine.