Zburat-a catre cer, priveghetoarea sfanta,
Zburat-a intr-un crang ce nu-l putem vedea,
Lasatune-a doar dorul si glasul ei ce canta,
Lasatune-a doar urma, ca s-o putem urma!
Zburat-a catre stele - a parasit pamantul,
Priveghetoarea noastra, ce dulce ne canta
Chiar daca in tristete s-a imbracat tot crangul
Noi totusi trilul ei nicicand nu vom uita!
Tacerea diminetii era mereu strapunsa,
De-o dulce armonie, a unui tril duios,
Isi lauda Stapanul si de-un fior condusa,
Imnul diminetii il inchina Prinos!
E trista despartirea si lacrimi ne provoaca,
Durerea ei, ne face mereu sa ne-amintim,
De scumpa Lidiana, de sora, mama draga!
Ce ne-a strapuns in inimi cu cantul ei sublim!
Ea ne-a lasat in urma o viata preacurata!
O viata ce e demna cu totii s-o urmam!
Deci sa-i calcam pe urme, c-o viata nepatata,
Spre crangurile vietii din urma sa zburam!
Odata-n vesnicie canta-vom toti cantarea!
Cantarea cea de slava, Parintelui Iubit!
Canta-vom impreuna cu Sora Lidiana!
" Pribeag am fost, dar iata - totul s-a sfarsit!