Un Musafir de seama e Domnu-n viata noastra,
Printre milioane pe Terra cea albastra!
S-ar cadea sa aiba locul cel de frunte,
Sa fie-n viata noastra, un Ghid de mers’nainte!
De-L tii ca musafir pe El acolo-n colt,
Nu poti primi iubire si-n ea sa te dezvolti
Si-asa sa ai o fire - noua, preschimbata,
Dovedind ca-n lume nu te-ntorci vreodata.
Un Musafir e Domnul la multi ce sunt cu noi
Si-asa ne mira faptul, ca dam mereu ’napoi!
In loc sa fie Domn, Cârmaci în viata noastra,
Ne facem noi doctrine si-o cura mai maiastra.
Punem printre noi didactici buni de gura,
Zicându-le sa-mparta a Domnului Scriptura.
Un Musafir ca Domnul e mult sa mai chemam,
Când facem noi de toate fara sa-ntrebam!
Noi tinem sarbatori cu datini si porunci,
De la cei în vârsta, pâna printre micii prunci.
Nu deschidem usa lui Cristos ca Domn,
Preferând placerea ce-o primim prin...somn!
Prin somnul nepasarii nascut în firea pamânteasca,
Ce face neplacere ca El sa stapâneasca,
Peste noi în toate un Domn, Stapân sa fie,
Si astfel sa reverse belsug de bucurie.