PENTRU TINE !

PENTRU TINE !
Corina Sunamita Pais

Din ziua întâlnirii noastre
m-am logodit cu cerul Tău,
cu crinii, apele albastre,
cu tot ce e din Dumnezeu.

Şi pentru că-mi sfinţeşti viaţa,
aş vrea prin Tine să trăiesc,
să-mi ancorez în Tin’ speranţa
şi doar pe Tin’ să te iubesc.

O, pentru Tine, viaţa-ntreagă
aş vrea să ard de dor mereu
şi în umblarea mea pribeagă
să fiu copil de Dumnezeu.

Aş vrea să ştie orişicine
că-n mine arde focul sfânt
cu scăpărări de rugi divine
’nălţate-n cer, de pe pământ,

Aş vrea să smulg din piept cuvinte,
să te îmbrăţişez cu ele,
şi să mă-nalţ spre ceruri sfinte
prin duhul rugăciunii (laudelor) mele !

Aş vrea să pot să mistui cerul
cu focul dragostei fierbinte
şi să pătrund adânc misterul
Iubirii veşnice, Părinte !

Dac-aş ajunge pân’ la soare
iubirea mea il va topi
şi-n tonu-i dulce de culoare,
doar dragostea va dainui.

M-aş cufunda în lumi de stele,
în cerul păcii, fără nori
şi-ar străluci imens din ele
a mea iubire de splendori...

Şi-atunci, învinge a mea fire
şi-nvăluită-n har divin,
(şi-nvăluit în har divin),
O să mă mistui în jertfire
Ca să răsari doar Tu, Amin.