Sunt două mii de ani de la Calvar,
De când cu-a Mielului divin jertfire,
Intrând în noua epocă,de har,
S-a-ntors clepsidra pentru omenire.
De-atunci nisipul curge lin,constant,
Tragic şi implacabil totodată;
Mai e puţin şi-acela e garant
Că vremea harului nu-i încheiată.
Încă se-aude,cu un dulce glas,
Isus chemând la El pe fiecare:
"Hai,foloseşte timpul ce-a rămas,
Încă mai poţi primi în dar iertare."
Priveşte la clepsidra cu nisip
Care în mod dramatic se goleşte,
Ai vrea s-o-ntorci din nou,dar nu e chip
Căci pentru oameni harul se sfârşeşte.
Nu aştepta acest deznodământ,
Încă mai e nisip,deci e speranţă,
Cristos mai umblă încă pe pământ
Şi în prezenţa Lui e siguranţă.
Cu firele scurgânduse-n abis
Te scurgi şi tu,dar El mâna-ţi întinde,
Cristos te vrea cu El în Paradis,
Nu ezita,acum de mână-L prinde.
Amin
Vulcan,Apr.2007