Omul isi face singur haina
Se crede MARE CROITOR,
Iar printre miile de muritori;
E cel ce are STOFA.
Asa am invatat de la stramosi...
Sa-mpletim cu truda,
Siraguri de margaritare
Pe sarme invechite.
Nu-i loc pentru oricine!
Ne zbatem, dam din coate;
Sa apucam o TREAPTA,
Pe scarile rulante.
Suntem biete trupuri,
Ce se topesc, ca ceara.
Dar nu conteaza...
Decat HAINA!
Perpetuam aceeasi silnicie:
Sa placa ochiului, cel critic
Si gurii...plina de trufie.