Ce har să te afli pe linia-ntâi
Să duci bătălia iubirii
Şi-alături de Domnul mereu să rămâi
Chiar dacă ţepuşul te arde-n călcâi
Şi lespedea rece ţi-o pui căpătâi
Şi-n răni îti răsar trandafirii...
Ce har să te-avânţi unde lupta e-n toi
Să lupţi pentru Domnul şi oameni
Cu faţa brăzdată, cu părul vâlvoi,
Cu mintea trudită, cu umerii goi
Să mergi înainte, nicicând înapoi
Şi-n urmă doar pace să sameni...
Ce har la spărtură cu Domnul să stai
Să-nfrunţi curajos vijelia
Croind păcătoşilor cale spre rai
Tribut rugăciunii cu sete să dai
Din rugă făcându-ţi şi lege şi strai
Şi apoi să respiri veşnicia.
Ce har să poţi duce războiul cel sfânt
Să fii un ostaş de ispravă,
Ca frate-al durerii te-arunci la pământ
Din rugă-mpletindu-ţi speranţă şi-avânt
Şi-arzând ca o torţă a Duhului Sfânt
Tu iei prizonieri pentru slavă...