Ca un spectator...

Ca un spectator, contemplu zenitul,
Absorbit in faptul zilei prin culise.
Potop de culori imi scalda privitul,
Si vad pe Dumnezeu...

Ma-ncanta lumina si piscul de munte,
Fara pretentii, coplesit, ma avant.
Spre bolta curata ia fiinta o punte,
Si vad pe Dumnezeu...


Sunt calator spre revarsatul de zori,
Ma scald si ma las insotit de senin.
Aspir si razbat spre-un dincolo de nori,
Si vad pe Dumnezeu...

Martor, imi spun, si-s redus la tacere,
De viata, de clipa, de caldura din soare.
Fericit, ma retrag, imbatat de uimire ,
Si vad pe Dumnezeu...

Marius Zarnescu. 10. iulie 2007