AMIN!
Aşa să fie, Tată, cum Tu ai hotărât
Cuvântul Tău e dulce, e desăvârşit
Deciziile Tale aduc în suflet pace
Iar duioşia Ta mai liniştiţi ne face.
Amin! Aşa să fie cum Cartea Ta vorbeşte
Tot ce e scris vedem că se-mplineşte
Principii, profeţii şi legi de trai curat
Ne-ndeamnă să trăim ca fii de Împărat.
Amin! Aşa să fie cum hotărât-ai Tu
Când spui un "Da" să nu rostim un "Nu"
Supunerea arată că ne-am legat de Tine,
Că vrem a-Ţi da onoare aşa cum se cuvine.
Aşa să fie, Doamne, cum Tu ai stabilit
Când ai creat lumina şi spaţiul infinit
Să fie armonie în fiinţele create
Să poată răspândi trăiri înmiresmate,
Să fie ca pe vremea când toţi profeţii Tăi
Spuneau cu îndrăzneală la oamenii cei răi
Să iasă din sistemul minciunii şi sfidării,
Să-nveţe ce înseamnă frum’seţea îndurării...
Să fie cum a fost în timpul din vechime
Când toţi copiii Tăi trăiau vieţi sublime
Şi toată Adunarea rostea în cor: "Amin"
Când rugi se înălţau în spaţiul Tău divin,
Să fie numai pace în fiinţele predate
Să poată să înfrunte pornirile ciudate
Vrem voia Ta plăcută să se-mplinească-n noi
Căci ce dă lumea e doar otravă şi gunoi.
Amin! Aşa să fie cum Tu, Părinte, vrei
Să n-acceptăm, nicicând, nemernice idei
Să locuiască-n noi virtute şi nobleţe,
Să răspândim în jur iubire – nu tristeţe...
De vrei ca să ne treci prin focul încercării
Sau, uneori, să fim în valul întristării
Şi-atuncea ne supunem, rostim şi-atunci "Amin"
Ştiind că după zbucium avem din nou alin.
Amin! Aşa să fie cum zilnic ne vorbeşti
C-aşa avea-vom parte de stările cereşti
Deciziile Tale rodesc în noi o stare
Plăcută Cerului – ce har, ce binecuvântare!
Data: 5 Octombrie, 2007