O veste buna

O stea mi-a coborât în palmă
Şi cu un licăr mi-a zâmbit...
Din cer ea mi-a adus o şoaptă
Cu glas de taină
Ce m-a umplut de fericire:
"Tu eşti iubit!"

Cu rotitoare raze de lumină
Mi s-a ascuns la piept
Şi am ţinut-o mai aproape
Chiar sub haină.
Am mângâiat-o din privire
Şi I-am şoptit: "De când te-aştept!"

"De mult doream să ştiu anume
că cineva se gândeşte la mine .
De mult doream să simt şi eu
Pe cineva alături,
O vorbă de alint şi de iubire
Dar...de la cine?"

Atunci cu–n susur blând şi liniştit
Steluţa ce din ceruri s-a desprins
mi-a zis: "Tu oare n-ai ştiut până acum
că dincolo de zare,
ai Tată iubitor— în strălucire?"
...apoi steluţa mea... s-a stins...