Un an trece,altul vine,
Tu opreşte-te din treabă
Şi din ce-ai făcut,te-ntreabă:
Cât e rău şi cât e bine?
***
Muşcând răbojul vremii,implacabil,
Cu semne ce statornicesc hotar,
Trece numerotat,irepetabil,
Încă un an prin foi de calendar.
Venind din neguri,dispărând în ceaţă
Ca tainele potecilor de vânt,
El e felie-n porţia de viaţă
Pe care o trăim noi pe pământ.
Această porţie,ce fiecare
O savurăm puţin câte puţin,
E pentru noi vremea hotărâtoare
Când pentru veşnicii ne pregătim.
E vremea luptei împotriva firii,
A-mpotrivirii oricărui păcat
Sau...înşelaţi de el,supuşi orbirii,
Nu mai luptăm ci am capitulat.
Această porţie de existenţă
În strai teluric,incomod şi greu,
Nu are un alt scop,altă valenţă,
Decât a ne-mpăca cu Dumnezeu.
De-aceea când vezi zilele,petale
Căzând pe rând din cercul corolar,
Gândeşte-te la scopul vieţii tale
Şi meditează lângă calendar.
Fă un bilanţ şi cântăreşte bine
Privind în urmă anul ce s-a dus,
Şi vezi cât ai făcut doar pentru tine
Şi cât te-ai străduit pentru Isus.
Iar dacă rezultatu-i lamentabil
Nu dispera,priveşte noul an
Ca pe un dar dumnezeiesc,mirabil,
O nouă şansă pentru Canaan.
Şi mulţumind cu toată umilinţa
Pentru divinul,minunatul dar,
Începe noul an cu juruinţa
De a te dărui lui Dumnezeu,plenar.
Amin
Vulcan,Dec.2007