Din timpuri si epoci uitate,
-Ce toate pe rand au apus-
Din vremuri de lanturi legate,
Ce robii si sclavii le-au dus,
Din suflete moarte-n pacate
Ce pulberi de vieti au distrus,
Tasneste un nume din moarte:
E numele vietii: Isus!
Cand negura noptii dispare
Si vine lumina voios,
Cand vulturul zboara in zare
Privind spre pamant maiestuos,
Cand cerbul se-adapa-n izvoare
Si intra-n desis mladios,
Un gand se indreapta spre soare,
Spre soarele vietii: Cristos!
Si daca samanta-ncolteste
Si urca spre ceruri mereu,
Si daca o ploaie stropeste
Si-aduce cu ea curcubeu,
Iar daca o floare, cand creste
Miroase a mana de zeu,
Te-opreste, asculta, priveste:
E viata, e chiar Dumnezeu!