Isus în Cetate



Isus a plâns pentru cetate
Câci ia-nţeles menirea,
Când fost-a aşteptat de gloate
Lui inima-i plângea...

Pe străzile învolburate,
Înainta Profetul...
Pe un asin zmerit în frunte
Îl năpădise plânsul.

În mâini cu crengi de palmier
Îi ies mulţimi în cale,
Şi-a lor strigare până-n cer ,
Răsună de urare.

Răsună glasuri de copii
Pe străzi mulţimi se-npinge
E sărbătoare de Florii,
Dar Regele tot plânge;

’’Ierusalim, Ierusalim,
Cu inimă de piatră;
De-ai şti tu ceasul tău de chin
Şi ceea ce te-aşteaptă;

N-ai sta nepăsător pe drum
La ceasul cercetări!
Duşmani te-or preface-nscrum
În clipa încercări.

O vai va fi, de fii tăi,
În clipa de durere,
Căci pentru mame şi copii,
Vor veni vremuri grele...

Căci aţi respins pe Salvatorul
Şi-a Lui chemare sfântă!
Zadarnic strigă azi poporul,
Sunt lupi, ce stau la pândă!

Dar vremea sfântului cuvânt
Se va-mplini cu mine,
Iar mulţi din cei ce strigă-n vânt,
Mă vor ucide mâine.

Căci pentru-al omului păcat
O jertfă ni se cere
Şi eu sunt Mielul cel marcart.
Să fiu pentru junghere.

Nimic din ceea ce vedeţi
Nu este fără voie.
De cartea sfântă o citiţi
Găsiveţi că-i nevoie.

Ca să se stingă o lumină
Din lumea muritoare,
S-ajungă omul în grădină
unde e numai soare.

Deci nu-i respinge glasul Lui
Căci Domnul te iubeşte
Primeşte-i astăzi harul Lui
Căci ziua se sfârşeşte.

A fost vândut ,bătut, scuipat.
Pentru păcatul tău.
Întoarcete să fii salvat ,
Să fii copilul Său.

Căci în-tro zi ne vom plimba
Pe străzi nemai văzute.
Iar sfinţi-acol vor lăuda,
Pe Cel ce e în frunte.

Pe-Acel ce moartea a învins
Şi-acum este în slavă.
Cu El vom fi în Paradis.
Uitând de lumea oarbă.

04.04.2007gl