Sfârşitul

Pământul ferbe-n adâncime
Popoarele sunt gata să se-adune!
Se-apropie sfârşitul cu viteză
Şi toate se grăbesc pe metereză.

Soarele aleargă parcă mai grăbit
Pământul e cu totul mai zorit
Iar zilele se scurg înspre amurg,
Şi nopţile pe urma lor se duc.

Ceasul se-nvârte cu viteza infinit
Lamele ies complect din circuit;
Mugeşte fiara-n câmp ca speriată,
Sfârşitul prevesteşte deodată.

O voce parcă sună de departe
Iată-L că vine ş-aducând o carte.
În ea sunt scrise faptele cu care,
Va condamna şi va trimite la pierzare.

Pietrele atunci martore-aici vor fi
C-ai auzit de Cel ce va veni!
Nu vei putea nega că n-ai ştiut
Pământul de sub tine te-a cerut.

Mormintele atunci se vor deschide
Şi vor striga aceia din morminte!
Cei din Ninive ce s-au pocăit
Iar Tatăl, de pedeapsă i-a ferit.

Cuiul din grindă fi-va mărturie
Căci ai respins odată apa vie,
Drumul pe care umbli zi de zi
Atuncea despre tine va vorbi.

Apa pe care o bei şi-ţi place gustul
Va zice la-i respins pe Salvatorul!
Şi tot ce ai adunat jos pe pământ
Va fi-n potriva ta, când va veni Cel Sfânt.

Mai e puţin, o clipa o să mai treacă
Sfârşitul va veni cu judecat[!
Trezeştete din adormirea de păcat
Şi vino să-l cunoşti pe cel Prea-nalt.

Sus la-nalţime, soarele şi luna,
Curând se vor retrage câte una!
Iar ochii cei luminătorii pe cer
Eii vor intra, în ascunzişurile lor.

Căci prin cuvânt toate au fost create
Şi tot aşa vor fi şi transformate.
Acel ce-n toate este Creatorul,
Curând tot El va fi Judecatorul.

Iubite prieten frate de credinţă
Cu Domnul de te-mpaci ai biruinţă;
Căci mâine nu mai ştii de vei putea
Azi vino şi primeşte-i mântuirea!

Căci mâine poate Domnul va veni
Morţi atunci afară vor ieşi
Şi toţi uniţi în cânt de sărbătoare
Vor lua zborul înspre marea adunare.

Cetatea sfântă fi-va pregătită
În cer vom fi cu îngerii cei cântă
Cu toţi acei ce vin de pe pământ
Acol’, vom lăuda pe Domnul Sfânt.

Întinderea acelei ţări e nesfârşită
Fiinţa-n duh, va fi acolo cunoscută
Şi ne vom veseli cu Cel Prea-nalt
Ce stă pe tron ca mare Împărat.

Vino la El, e ultima chemare
De vrei ca să ajungi în nemurire
Căci mâine va fi poate prea tâziu
Întoarcete la Salvatorul tău.

Şi-atuncea vei trăi Eternitatea
Vei înţelege acol’ ce-i libertatea
Când vei intra la marea sărbătoare
Te vei plimba acolo în splendoare

Vei fi chemat de Dumnezeu pe nume
Vino acasă fiu perdut din lume
Şi vei umbla pe străzi de diamante
Vei locui în splendori minunate.

3/18/2003gl