DIN GROAPA MORTII M-A SCOS

DIN GROAPA MORTII M-A SCOS

Exod. 15:26 „El a zis: "Dacă vei asculta
cu luare aminte glasul Domnului,
Dumnezeului tău, dacă vei face ce este
bine înaintea Lui, dacă vei asculta
de poruncile Lui, şi dacă vei păzi
toate legile Lui, nu te voi lovi cu nici una
din bolile cu care am lovit pe Egipteni;
căci Eu sunt Domnul, care te vindecă."

Prinşi în întunericul tenebrelor fără veste,
Cu năzuinţi către munte, sus spre creste.
N-am fi ieşit din văile prăpăstioase, adânci,
De nu ne ridica, Cel Sfânt, sus pe stânci.

Am răsărit sus pe stânci aşa dintr-odată,
Sub harul iubirii Divine peste noi revărsată,
Sfărmat este al păcatului greu, negru zid
Şi-n zorii dimineţii cerurile ni-se deschid.

Prin focul încercării suntem noi curăţiţi
Şi-n oglinda Scripturii zi de zi descoperiţi,
O râpă-n drumul spre cer şi durerile-n vale,
Nu ne sunt piedici pe-a Lui Isus cale.

Căci clipă de clipă, El veghează, ne ocroteşte,
Al nostru Rege, în iubire nicicând nu oboseşte.
El şi-a dat viaţa ca jertfă pentru noi, pe cruce
Şi zi de zi înspre cer sufletul ni-l conduce.

În pieptul meu, Isus Hristos s-a luptat cu fiara,
Ce şi-a înfipt adânc şi cu foame mare gheara.
Fericiţi ochii mei văzură o minunată minune,
Din groapa morţii Isus m-a scos, o pot spune.

Negrul întuneric a fost risipit de lumina,
Ce-n iubire Agape, prin Har mi-a iertat vina.
Nici umbre de temeri nu pot prinde gândirea,
Căci în Harul iubirii am primit eu mântuirea.

Sufletul cu durerea potolită, spălată de vină,
Bucuria revarsă cu euforie-n fericire deplină.
Izvorâte din pacea Slăvii mulţumirile noastre,
Pătrunse-s de lumina Luminii Sfinte din astre.

1 Petru 2:24 „El a purtat păcatele noastre
în trupul Său, pe lemn, pentru ca noi,
fiind morţi faţă de păcate, să trăim pentru
neprihănire; prin rănile Lui aţi fost vindecaţi."
Amin!